PROIECTELE EUROPENE – PLATFORME DE FORMARE PROFESIONALĂ


 Ȋn prag de primăvară, GPN. nr. 8 Suceava , marchează Ziua Mamei prin implicarea în campania interjudețeană de formare a unor comportamente prosociale în cadrul comunității locale “ Un gând bun de mărțişor”. „Preşcolarii grădiniței sub îndrumarea d-nelor educatoare: Rădăşanu Simona Irina, Irimia Cătălina Gabriela şi Scrobac Alina au pregătit mărțişoare cu mesaje pozitive pe care le-au dăruit mămicilor, bătrânilor din Centrul de îngrijire medico-social ,,Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din cartierul Ițcani, colegilor de la Ṣcoala gimnazială “ Grigore Ghica Voievod” dar şi altor cetățeni şi instituții din vecinătatea grădiniței. Bucuria de pe chipul lor ne-a umplut inima de mulțumire . Primăvara începe cu noi!”, a declarat Ed. Rădăşanu Simona Irina.

View the embedded image gallery online at:
https://sc7ggv.ro/noutati#sigProGalleria0e75139da5

 

 

 

PROIECTELE EUROPENE – PLATFORME DE FORMARE PROFESIONALĂ


1 DECEMBRIE – SARBATOAREA DE SUFLET A TUTUROR ROMANILOR

tricolor

 
In calendarul istoric al poporului nostru exista zile cu profunda semnificatie istorica. Dintre toate, ziua cea mai importanta, sarbatoarea de suflet a tuturor romanilor este 1 Decembrie, ziua nationala a Romaniei. La 1 Decembrie 1918 se implinea un vis “copil al suferintei, de jalea cui au raposat si mosii si parintii “, cum spunea poetul patimirii noastre, Octavian Goga. Se faurea Romania Mare, care reunea in granitele sale toate teritoriile locuite de romani.
 
Romanii au dorit dintotdeauna Unirea, pentru ca vorbeau aceeasi limba, aveau aceleasi obiceiuri si traditii, acelasi trecut de aparat si acelasi viitor de realizat. Conditii neprielnice i-au facut sa traiasca despartiti in mai multe provincii istorice : Ardealul, Banatul, Moldova, Tara Romaneasca, Dobrogea.
 
In pofida acestei situatii, intre romanii de pe ambele versante ale Carpatilor s-au statornicit stranse legaturi economice, politice, culturale. Carpatii nu i-au despartit niciodata pe romani. Barbu Stefanescu Delavrancea, in discursul rostit la Iasi in 1915 spunea, “Carpatii nu ne despart ci ne intregesc. In ei s-au adapostit si cei de dincolo si cei de dincoace, pe vremuri de nepastuiri. In ei s-au strans cei de-o limba si de-o lege. Lor si-au spus durerea, cu ei si-au mancat amarul. In ei s-a dospit si a crescut sufletul nostru. De pe culmile lor s-a revarsat doina de vitejie si doina de restriste, ducand la vale, d-oparte si de alta, chemarile misterioase ale neamului”. Una din aceste chemari a fost cea de realizare a unitatii nationale.
 
Aproape ca nu exista fila a istoriei poporului nostru din care sa nu razbata puternic asemeni unei flacari arzatoare de nestins, dorinta de unire, in cuget si-n simtiri, in una si-n aceeasi patrie strabuna.
 
Cel care a auzit dintai aceasta chemare misterioasa a neamului a fost Mihai Viteazul care la 1600 a realizat prima unire politica a tuturor romanilor. Dar fapta sa glorioasa a durat o frantura de timp, deoarece marile puteri vecine nu doreau existenta unui stat puternic romanesc intre hotarele lor. A urmat apoi 24 ianuarie 1859, cand Principatele Romane, Moldova si Tara Romaneasca se uneau sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Se faurea statul modern roman, dar importante teritorii romanesti ramaneau in afara lui. Ramanea Basarabia cu salba de cetati a lui Stefan cel Mare; ramanea frumoasa Bucovina cu codrii ei seculari; ramanea Ardealul,leaganul neamului romaneasc.
 
„Romania nu poate fi intreaga fara Ardeal”, spunea marele om politic Nicolae Titulescu , in 1915 in discursul tinut la Ploiesti. “Ardealul e leaganul care i-a ocrotit copilaria, e scoala care i-a faurit neamul, e farmecul care i-a sustinut viata. Ne trebuie Ardealul. Vom sti sa-l luam si mai ales sa-l meritam”.
 
Pentru eliberarea Ardealului si a celoralate teritorii romanesti, Romania a intrat in 1916 in razboiul numit pe buna dreptate, razboiul pentru reintregirea nationala.
 
Anul 1918 a adus cu sine realizarea unitatii mult visate. Aceasta s-a infaptuit prin unirea cu Romania a Basarabiei la 27 martie, a Bucovinei la 28 noiembrie si apoi a Transilvaniei la 1 decembrie 1918.
 
In acea memorabila zi de 1 decembrie 1918, Alba-Iulia, aceasta Mecca romanismului era in sarbatoare. Zeci de steaguri tricolore impodobeau Cetatea Unirii care isi astepta oaspetii.
 
Romanii, cu miile din cele patru colturi ale Transilvaniei, in straie de sarbatoare, purtand cu ei steaguri tricolore, scoase din locuri ascunse, stiute doar de ei, se indreptau spre Alba-Iulia. Cu trenuri speciale, cu carute sau pe jos, intonand cantece nationale ei duceau la Alba dorurile de libertate si sperantele de unire ferecate in sufletele lor de-a lungul atator secole.
 
In dimineata zile de 1 decembrie 1918, in sala Casinei romane, devenita Sala Unirii, isi deschidea lucrarile, Marea Adunare Nationala, alcatuita din 1228 deputati,sub presedentia octogenarului memorandist, Gheorghe Pop de Basesti.
 
Cuvantarea solemna a fost rostita de omul de vasta cultura, Vasile Goldis, unul din artizanii Marii Uniri. In cuvinte alese el a schitat istoria dramatica, dar eroica a poporului roman de-a lungul timpului. La sfarsitul cuvantarii a supus spre aprobare Rezolutia de Unire care cuprindea 9 articole, cel mai important fiind articolul 1 care decreta Unirea romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca si a teritoriilor locuite de ei cu Romania.
 
Celelalte articole se refereau la deplina libertate nationala si drepturi egale pentru toate nationalitatile, deplina libertate confesionala, regim curat democratic etc.
 
Pe marginea hotararii au luat cuvantul mai multi deputati. Memorabila ramane cuvantarea lui Iuliu Maniu, o adevarata pagina de oratorie politica, in care marele om politic spunea : “Noi privim in infaptuirea unitatii nationale un triumf al liberatatii omenesti. Noi nu dorim sa devenim din oprimati oprimatori, din asupriti asupritori. Noi voim sa intronam pe aceste plaiuri liberatatea neamurilor si a tuturor cetatenilor. Noi nu vrem sa verse nimenea lacrimile pe care le-am varsat noi atatea veacuri”.
 
Rezolutia de Unire a fost primita cu aplauze indelungate si acceptata in unanimitate de catre Adunare. Hotararea a fost apoi anuntata celor peste 100.000 de participanti adunati pe campul lui Horea. Entuziasmul multimii a fost de nedescris. S-au cantat cantece patrotice, s-au incins hore ale bucuriei.
 
Acelasi entuziasm l-au trait si cei ramasi acasa. In ziua de 1 decembrie 1918, la ora 10, clopotele tuturor bisericilor din Ardeal vesteau lumii inceputul adunarii istorice. Peste tot, aveau loc slujbe religioase, se intonau cantece, se tineau cuvantari, in care modestii, dar vrednicii intelectuali ai satelor, preotii si invatatorii vesteau poporului ziua izbavirii.
 
Parafrazandu-l pe Alexandru Ioan Cuza, care in 1861 spunea: “ Unirea este infaptuita, nationalitatea romana este intemeiata, alesul vostru va da astazi o singura Romanie “, putem spune ca la 1 decembrie 1918 unirea deplina a tuturor romanilor era infaptuita iar poporul roman a dat lumii un nou stat, ROMANIA MARE.
 
Actul istoric de la 1 decembrie 1918 va fi recunoscut de marile puteri europene in cadrul conferintei de pace de la Paris (1919-1920) prin tratatele incheiate la Trianon (cu Ungaria) si la Saint-Germain (cu Austria).
 
Unirea cea Mare, infaptuita la 1 decembrie 1918 a fost un act de profunda dreptate nationala. Ea a fost rezultatul luptei milenare a romanilor din intreg spatiul carpato-danubiano-pontic si nu a fost un dar al puterilor straine. E a a fost infaptuita de catre popor si pentru popor, iar ceea ce infaptuieste poporul poarta pecetea vesniciei.
 
Prof. Mihaela Irimia

 

Galerie Foto

View the embedded image gallery online at:
https://sc7ggv.ro/noutati#sigProGalleriadfa4b5c62e

 

Galerie video




 
Mulți ani să ne trăiască, România noastră!

„La poarta sufletelor noastre de români tresaltă inimile de bucurie când se apropie marea sărbătoarea de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Noi, preşcolarii de la Grădinița cu program normal nr. 8 Suceava, îndrumați de educatoarele: Rădăşanu Simona Irina şi Irimia Cătălina Gabriela am dorit să o întâmpinăm aşa cum se cuvine: cu veselie, cu bunătate şi ospitalitate şi în acest sens, am colorat drapelul în culorile : roşu , galben şi albastru, am decorat ia tradițională, am încins o horă mare şi am fost răsplătiți cu o felie de tort şi un steagoferit de d-na dir. Moscal Marlena. Am încercat să sădim în sufletele copiilor noştri dragostea pentru ţară, pentru frumuseţile ei şi mai ales, recunoştinţa pentru cei care s-au jertfit, ca noi astăzi să putem fi liberi. Mulți ani să ne trăiască, România noastră !”, a declarat Simona Rădăşanu.

Mulți ani să ne trăiască, România noastră

Pagina 1 din 7